Este 1 mai 2026, ora 7.28. Cu ani în urmă, la aceasta dată și aproximativ, la aceasta oră, ne pregăteam pentru o ieșire, de cele mai multe ori la pădure, împreuna cu rudele foarte apropiate. M-am trezi cu imaginea fiicei mele la vârsta de 2 ani din această perioadă: îmbracată într-o salopetuță roz cu partea de sus albă brodată cu un animăluț, o buză albă și cu un basc tricolor: roz, alb turqoise. Jocul ei din jurul păturii pe care eram așezați, (își imagina că avea alături bobocii de gâscă crescuți de mama mea) îmi este atât de viu în minte. Mi-e atât de dragă această amintire!
Amintirea aceasta este de pe la finalul anilor '90 când era tot o perioadă de instabilitate. Să revin, însă, în prezent. Starea de instabilitate politică creată zilele acestea de destrămarea guvernului, alianțele făcute doar pentru preluarea puterii și accesul la banul public, au condus la o nouă creștere a monedei euro, care vrând-nevrând are consecințe asupra traiului de zi cu zi, aceasta adăugându-se instabilității economice mondiale.
Trebuie să recunosc că unda de îngrijorare crește, cu atât mai mult cu cât știu că în perioada foarte apropiată veniturile noastre vor suferi o schimbare, prin trecerea soțului la un alt statut social care va atrage după sine diminuarea veniturilor sale. Nu pot să nu mă întreb cum va arăta în viitorul foarte apropiat piața muncii, odată ce AI își face tot mai mult loc în viețile noastre. Cu siguranță va suferi și ea o schimbare majoră, iar sistemul de educație va fi și el afectat. Cum mă vor afecta pe mine aceste schimbări? Cum va fi atunci situația noastră economică?...
Dar până la impactul AI asupra angajaților din sistemul de învățământ, o altă cauză îmi sporește îngrijorarea: scăderea efectivelor de elevi și calitatea actului didactic. Eu predau în mediul rural și poate cineva ar crede că este o situație punctuală, însă am constatat că și școli din mediul urban se confruntă cu scăderea drastică a efectivelor de elevi. Vorbeam săptămâna trecută cu un cadru didactic din școala unde am susținut activitatea și își exprima aceeași îngrijorare: în timp relativ scurt, au pierdut două clase, în condițiile în care școala are în prezent cca 2000 de elevi. Vorbesc de sistemul de educație, fiindcă pe acesta îl cunosc cel mai bine. Apoi, de ce am adus în discuție și calitatea actului didactic? Simplu, fiindcă nu totdeauna există rigoare la orele de curs sau o autentică pregătire academică și profesională a celor de la catedră, pentru că utilizarea constantă a telefoanelor și a rețelelor de comunicare instant distrage atenția copiilor de la esența cunoașterii, iar comoditatea elevului de rezolva rapid o sarcină primită cu ajutorul inteligenței artificiale va conduce eminamente la diminuare a actului gândirii. Un alt aspect care este îngrijorător pentru mine este acela că interesul s-a mutat de la a ști, a cunoaște la a avea, a fi artificial. Mă uit în jurul meu și mă îngrijorează atitudinea unor părinți, gradul lor de toleranță fată de dorințele a unor copii: fete de 12-13 ani vin la școală cu unghii și gene false, la 13-14 ani deja părul îl au vopsit; băieții sunt fumători de la 12-13 ani, freza ,,la modă”, cercel în urechi. Nu mai vorbesc de fuga după firmă. Unii dintre aceștia întâmpină dificultăți când trebuie să citească un text la prima vedere. Nu se pot concentra fiindcă ei folosesc Tik-Tok-ul sau alte aplicații care la captează atenția doar câteva secunde. Pentru a-i distrage de la aceste preocupări, caut să organizez activități care să îi țină activi, care să îi pună să gândească, nu să reproducă o informație. Cu toate acestea mulți sunt rupți de realitatea clasei.
Făcând referire la lectura unui text de către elevi, mă întrebam dacă nu sunt ipocrită-eu însămi am citit mai puțină beletristică în aceasta perioadă decât în trecut. Cred că nu sunt, fiindcă m-am concentrat mult pe literatură de specialitate, având în vedere studiile pe care le urmez.
Și acum revin iar cu întrebarea: cum va fi pentru mine situația financiară peste puțin timp cu atâtea schimbări majore în jurul meu. Nu am un răspuns nici măcar vag. Ziua trecută M. a fost la cumpăraturi- așa minore. Suma cheltuită a fost de 80 lei (cca 15,5 euro), iar în coș câteva articole (unele la preț promoțional). Nimic important...și totuși o sumă măricică pentru mici plăceri- o băutură răcoritoare, niște fructe, câteva dulciuri și plicuri cu sos pentru mâte.
Aceasta situație a fost motivul care a determinat scrierea acestui articol!
O zi de 1 Mai cu soare!