Clasa a V-a C (manual pag 126)

Aventurile lui Tom Sawyer
                         adaptare după Mark Twain

Reamintire!
   Pentru a  realiza rezumatul  unui text narativ, vom avea în vedere următoarele:
- lectura integrală a textului;
- împărtirea textului în fragmente (un fragment cuprinde o actiune a personajului);
- realizarea planului simplu de idei - notarea ideilor principale;
- prezentarea, pe scurt, a actiunii, păstrând fidelitatea faţă de text;
- transformarea  vorbirii directe în vorbire indirectă, adică folosirea persoanei aIII-a;
- folosirea timpului prezent sau perfect compus;

Planul simplu de idei.

1. Tom este nemulţunit pentru că trebuie să vopsească gardul,  fiind  pedepsit de mătuşa Polly.
2. Intuitiv, îi lasă impresia lui Ben că este o muncă laborioasă.
3.  Naivi, prietenii săi  vopsesc gardul în locul său, oferindu-i şi recompense.
4.  Mătuşa Polly este uimită de harnicia lui.


Rezumatul
    Într-o duminică de primăvară, Tom este pedepsit de mătuşa Polly să vopsescă gardul, deoarece fusese la scăldat. Când Ben trece pe lângă el, Tom pare preocupat de munca lui şi lasă imprezia că nu poate oricine să o realizeze.
     În capcana lui Tom cad mai mulţi băieţi, care  fac munca în locul lui şi îi oferă diverse obiecte pentru a fi lăsaţi să încerce. Tom e încântat de obiectele primite şi de faptul că gardul este vopsit.
     Mătuşa sa este uimită de hărnicia lui Tom şi il apreciază, iar acesta se îndepărtează repede.

Pronumele-clasa a VII-a B

Revin cu precizări despre pronume.  Prin  exemple relevante, voi încerca sa explic schimbarea valorii gramaticale pentru anumite cuvinte.

Valoarea morfologică pentru ,,o":

1.pronume personal cu valoare neutră- De frică, a luat-o la fugă.  ( o -are valoare neutră pentru că nu poate fi înlocuit cu structura ,,pe ea").
2. pronume personal- Am chemat-o pe Maria. ( ,,o" poate fi dublat cu pron. ,,pe ea");
3. numeral cardinal-  Am o garoafă şi doi trandafiri. (atunci când arată numărul);
4. adjectiv pronominal nehotărât-  O fată scrie, alta citeşte.( valoarea de adj. pron. nehot. este dată de prezenţa pron. nehot. ,,alta").;
5. verb auxiliar- O să văd cum procedez.( voi vedea-verbul este la indic. viitor colocvial);
6. articol nehot.- Am rătăcit mult timp pe o stradă necunoscută. (însoţeşte un substantiv, fără a fi dublat de o altă parte de vorbire);
7. substantiv- Am scris un ,,o" fără nicio formă.( prin articulare orice parte de vorbire devine substantiv);

Valoarea morfologică pentru ,,un", prin raportare la ,,o" , este următoarea:
1.articol nehot-  Un copil plânge.
2.adj, pron. nehot.- Un copil scrie, altul citeşte.
3.numeral cardinal- Am un creion şi două pixuri.
4. substantiv. Nu am înţeles acel ,,un" scris de tine.

Valorile morfologice pentru ,, cel, cea, cei, cele:

1. pronume demonstrativ de depărtare-Cel de acolo este fratele meu. (cel poate fi înlocuit cu pronumele,, acel" sau ,,el")
2. adjectiv pronominal demonstrativ- Pe cel deal se constrieşte o cabană. (,,acel deal"- se realizează acordul între cele două părţi de vorbire);
3. articol adjectival sau demonstrativ- Băiatul cel cuminte este respectat de toţi.(,,cel"-leagă un adjectiv de substantivul pe care îl determină);

Simbolismul european 
Trăsături generale. Clasa a XIa B
   
   Simbolismul este un curent literar apărut  în Franţa ca o reacţie împotriva romantismului, a parnasianismului şi a naturalismului.
   Numele curentului a fost dat de poetul francez Jean Moreas, care a publicat in 1886 în suplimentul literar al ziarului ,,Le Figaro" o scrisoare denimită ,, Le Symbolism" devenită  manifestul literar al noii miscări.
     El va fi cel care va crea alături de Gustave Kahn revista ,, Le symboliste" şi astfel denumirea simbolism se va impune în faţa denumirii  orientării moderniste propuse de Paul Verlaine.
     Sefii recunoscuţi ai scolii simboliste sunt Paul Verlaine şi Stephan Mallarme.

Reprezentanţi: Franţa- Arthur Rimbaud, Paul Verlaine, Jean Moreas, Stephan Mallarme, Charles   Baudelaire;
                        Germania: Rainer Maria Rilke, Stefan George;
                         Spania: Ruben Dario, Antonio Machado;
                         România: Alexandru Macedonski ( teoreticianul simbolismului), George Bacovia, Ştefan Petică, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu, Demostene Botez.


Trăsături ale simbolosmului:
-cultivarea principiului corespondenţelor; fiecărei stări emotive/ psihice a poetului îi corespunde un element  din natură;
-cultivarea simbolului- simbolul este procedeul artistic prin care un cuvânt capată o alta conotaţie, reprezintă altceva decât imaginea concretă. De ex.,  ploaia este un simbol al dezintegrării materiei şi al sinelui;
- percepţia sinestezică (amestec de senzaţii de natură diferită-vizuală, tactilă, olfactivă,etc)
     ex: ,, Parfum, culoare sunet se-ngână şi-şi răspund" (C. Baudelaire) - amestec de senzaţii ofactive-vizuale-auditive;
- se cultivă tehnica sugestiei- poezia sugerează cititorului starea, sentimentele, senzaţiile , fără ca poetul să le denumească explicit;
- muzicalitatea versurilor se realizează printr-o gamă largă de procedee: repetiţii, rime consonantice, prezenţa figurilor de sunet-aliteraţie, asonanţe, paralelism sintactic ( structuri de cuvinte asezate simetric în poezie);
-înnoiri prozodice- se renunţă la versul clasic, în favoarea versului liber.

Teme, motive literare şi simboluri: natura, iubirea nevrotică, moartea, boala, condiţia umana, condiţia de damnat a artistului, orasul tentacular, eşecul existenţial, instrumente muzicale, anotimpul agonic, ploaia, claustrarea, cimitirul, cavoul, motivul cromatic ( negru, alb, galben, violet, verde,albastru, gri), spleenul, descompunerea materiei,  decorul macabru, declinul, odaia,etc.

Atmosfera simbolistă este una de dezolare, o atmosferă citadină ( urbană), provincială, dominată de degradare în anotimpul agonic. Poetul simbolist trăieşte un acut sentiment de solitudine,de izolare faţă de lumea ostilă.

     În pădurea Petrişorului 
                              de Mihail Sadoveanu

Descrierea artistică, clasa a VIa A

   Descrierea artistică  sau subiectivă este modul de expunere care constă în surprinderea unui element din realitate în mod subiectiv, prin apelul la procedeele de expresivitate artistice originale, prilej pentru autor de a-şi transmite trăirile de care este cuprins în faţa tabloului zugrăvit.
    În funcţie de obiectul descrierii, aceasta poate fi: 
a)   de tip tablou- textul prezintă un colţ de natură, surprins într-un anumit moment (ex. anotimp, dimineaţă, noapte,etc);
b) de tip portret- textul prezintă trăsăturile unui personaj (aspect fizic, moral-descrierea devine mijloc de caracterizare directă);

Particularităţile descrierii artistice:
- prezenţa numeroaselor grupuri nominale;
-prezenţa unui câmp lexical dominant; în textul dat identificăm elemente din câmplul lexical al naturii: pădure, coline, bolţi de frunziş, paseri,etc;
-  expresivitatea  textului conferită de numeroase figuri de stil şi imgini artistice (frecvent apar cele vizuale);
- figuri de stil specifice descrierii sunt epitetul (pădure bătrână şi nestricată) , enumeraţia (ploaie deasa şi caldă), comparaţia (ochişori sticliţi ca vârfuri de ace), dar pot fi întâlnite si alte figuri de stil.
- indicii de timp şi de spaţiu au rolul de a contextualiza descrierea;
- verbele sunt, în general, la prezent sau imperfect (se chemau, fâlfâiau, se strecura);
-  urmărind perspectiva din care este realizată descrierea, aceasta poate fi: descriere de ansamblu,
(descrierea este panoranică), descrierea unui detaliu, descriere realizată din plan apropiat către cel îndepărtat ( în text apar indici spatiali care precizează îndepărtarea- mai departe, în zar, etc);
- într-o descriere artistică se evidenţiază punctul de vedere al celui care observă realitatea surprinsă.

Textul multimodal- Banda desenată

Renasterea

     Sarbatoarea florilor ne umple sufletul de frumusete, de bucurie si de liniste. E un moment bun pentru reflectie, pentru a face o introspectie si a analiza daca suntem multumiti noi, de noi insine .