joi, 25 iulie 2024, ora 6.40. p.m.
https://www.facebook.com/reel/846658117357737
Arhitectura orașului Constanța, zona peninsulară.
Luni, 22 iulie, 7.37, a.m.
Pentru că sunt în concendiu, azi, într-o zi de luni îmi permit să acord timp acestui jurnal, chiar la o oră foarte matinală. În general, acesta este timpul când sunt în drum spre serviciu.
Si pentru că este liniște, la o cană de cafea m-am delectat cu câteva articole citite despre designul de interior suedez. Imaginea atașată reflectă ceea ce îmi doresc în viitor: o locuință aerisită, deschidere spre natură, liniște și cărți. Ceea ce lipsește imaginii, este prezența pisicilor.🐈
În ciuda faptului că m-am mutat de foarte mulți ani, nu reușesc să mă simt ,,acasă”. Mi se pare că ceea ce este în jurul meu, nu rezonează cu mine. De aceea, mă gândesc la o schimbare. Sunt o iubitoare a muntelui, a naturii și mi-ar plăcea să găsesc un loc într-o astfel de zonă în care să locuiesc. Din acest motiv, am început să prospectez anumite zone. Sper să reușesc să-mi împlinesc acest vis.
IULIE CU MULTE PROVOCĂRI
Ce bine e când te trezești și este un pic de răcoare. La ora 4.30, ora trezirii de azi era așa plăcut. Acum soarele începe să dogorească, dar adie un pic vântul.
Este încă în vigoare codul roșu de caniculă, iar temperaturile au ajuns la 37-40 de grade Celsius. Nu am traversat călduri așa puternice până acum. Sunt vizibile schimbările climatice și efectele lor.
Ziua de azi începe cu energie, căci micuțele mele Capy și Aby au avut chef de joacă încă din zorii zilei. La ora 5.00 alergau, se vânau una pe cealaltă, dar acum „bateriile” le sunt descărcate, dorm epuizate după aproape 2 ore de alergat continuu prin casă. Privindu-le joaca, nu am cum să nu mă încarc cu energie pozitivă.
Relația lor cu Oreo nu este încă stabilită. Micuțele vor să interacționeze cu ea, dar le respinge. Va mai dura un timp până să le accepte. Este de înțeles! Oreo este bătrână, are 12 ani și de curând i-am descoperit o afecțiune hepatică, valorile GTP sunt foarte ridicate, așa că trebuie să îi administrez tratament (Hepatovet) cât va mai trăi și să am grijă la alimentație. Trebuie să primească hrană specială pentru această afecțiune. Acum, pe lângă doza de Hepatovet( 1/2 tabletă pe zi), are tratament și cu Prolivet (1 pastilă pe zi, timp de 30 de zile).
De o săptămână sunt oficial în concediu de odihnă, dar nu am reușit să mă odihnesc prea mult. Pe lângă drumurile dese la veterinar (și implică câteva ore, cabinetul aflânde-se la 50 km distanță), a trebuit să mă ocup și de pregătirea conservelor pentru iarnă. La temperaturile acestea atât e ridicate, este de mirare că plantele în grădină nu se ofilesc în întregime. Legumele din solar au produs bine: pasta de tomate pentru iarnă este deja gata, am și câteva borcane de sos pentru pizza /paste și compoturi. Urmează ca următoarele roșii să devină sos sau/și ketchup, în funcție de cantitate.
Castraveții sunt afectati de căldura ridicata și voi conserva câteva borcane, acestea fiind suficiente pentru iarnă (dacă vor fi 10-15 borcane, e foarte bine). Fasolea a produs slab, cred că semințele au fost de slabă calitate. Trebuie să caut un alt distribuitor de semințe, căci nici semințele de flori semănate nu s-au dovedit a fi germinative. Au răsărit doar crăițele și cârciumăresele pitice.
Căldurile așa de ridicate, nu mi-au permis nici să scot bulbii de iris, narcise și lalele. trebuie să mă ocup și de acesția într-o seară, însă căldura este mare si în timpul serii, în jur de 30 de grade. Disconfortul produs de arșită afectează și eficiența muncii.
În următoarele zile, până pe 28 iulie vreau să termin și cartea începută. Nu am spor nici la lectură.
Un gând pentru azi. „Nimic nu ține la nesfârșit"
Aby, pisicuța cu mai mult alb pe față, era cea mai micuță, nu știa nici să mânânce. Am petrecut timp cu ea pentru a o hrăni. Eram decisă de la început să o iau acasă. Pe Capy, am decis ulterior să o iau. Au ajuns la mine pe 12 iulie, având 7 săptâmâni ( sunt născute pe 18 mai, în timpul când vizitam Bulgaria).
Despre lecții învățate...
6.33 dimineață. 6 iulie 2024.
A trecut și examenul de bacalaureat și s-a încheiat și procesul de evaluare a lucrărilor. Au fost zile solicitante, obositoare, dar cu experiențe. Am întâlnit sau reîntâlnit oameni cu care am interacționat cândva sau oameni alături de care am lucrat și care, din stimă de sine mult prea înaltă, au uitat acest lucru. E și asta o lecție învățată!
Am reînvățat că bunătatea manifestată brusc nu este chiar o trăsătură ce trebuie apreciată. Am reînvățat că oamenii trebuie tratați, așa cum te tratează, că oricât de bun și deschis ai fi, nu poți aduce o schimbare. Am învățat că trebuie să îmi ascult inconștientul și să dau curs primului impuls, primului gând.
Am învățat, de asemenea, că un om ajuns într-o poziție ierarhică poate fi deschis spre colaborare și dialog, că poate să dea dovadă de transparență. Asta înseamnă schimbare de mentalitate și urmarea unei direcții bune.
Sunt bucuroasă de tot ce am experimentat. Urmează de marți să lucrez intr-o echipă restrânsă. Voi vedea cum va fi!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)