Gradinarit

miercuri, 26 martie 2014

Martie – jurnal de gradină şi de nostalgii

   La începutul fiecărei primăveri mă bucur    ca un copil de  primele zile însorite .  Simplitatea  vieţii , ciclicitatea  unor activităţi  mă   fac  să  uit că  timpul a trecut parcă mult prea repede . Ori  de câte   ori încep  lucrul în grădină  îmi  amintesc  momentele când ,   un boţ   de om fiind  ,  o urmăream pe mama  cum trebăluieşte  prin grădină şi  o rugam insistent  , chiar scâitor   ,  să-mi dea   din seminţele   ei pentru   ,, grădina   mea ‘’ -  un mic locuşor   destinat  mie  pentru  a avea o preocupare   . Astăzi   au rămas doar   amintiri  dragi  atât   ale   grădinii   copilăriei mele , cât şi  ale chipului  mamei   , crâmpeie de   vis   care  îmi   mângăie  existenţa .
       Cred   că   existenţa   fiecăruia  dintre noi  ajunge la un moment dat să  fie   aproape identică   cu a părinţilor , indiferent   de meandrele   vieţii .
           Lăsând   deoparte  nostalgia ,    voi  face   bilanţul  lucrărilor  din grădină în luna martie :
- pregătirea solarului : vopsirea cadrelor metalice . pregatirea foliei , acoperirea solarului ;
- sădirea plantelor  : afânarea  solului , pregătirea vadurilor , plantarea  răsadurilor în   solar ;
-   plantarea  arpagicului   ,  a usturoiului  şi a cepei de  sămânţă  în câmp deschis  ;
- însămânţrea  rădăcinoaselor şi  a  cârciumăreselor   ( deocamdată ) ;
- sădirea   răsadului   de albăstrele ;
- sădirea  răsadului de salată  verde ;
-săparea  unor  porţiuni  rămase nearate ;
-plantarea  unei   tufe de  lonicera    şi a  unor butaşi  de viţă  de vie  ;
-curăţarea  unui  cais    bătrân (  la care   se adaugă   speranţa  unor  roade mai bogate decât   cele anterioare )
- îngrijirea răsadurilor de legume obţinute din propriile seminţe .

     Celor   ce mă  vizitaţi  ,   vă  doresc  o primăvară  cu mult spor   şi  cu multă  căldura în suflet ! 

Plantele  in solar 

Rezerva   de  rasad  pentru  spatiu deschis
 Ridichii  de  5 zile de la plantare  si castraveti rasad  propriu

 Tufe  de albstrele , trandafir si garofite  si ridichi  acoperite (  intru-un colt   de poza )  .
 Rasadul  meu  in urma cu   10 zile




miercuri, 5 martie 2014

Adela – romanul iubirii nemărturisite

       Nu ştiu dacă   este un roman autobiografic ( autorul a dezmintit acest  fapt ) , nu ştiu dacă este atitudinea de respect a bărbatului de început de secol  XX  faţă de femeie  , însă  ceea ce ştiu sigur este că în acest  roman criticul Garabet Ibrăileanu prezintă o  frumoasă , pură şi neîmplinită poveste de dragoste   între  parteneri   de vârste   diferite  -   o doamnă  de 20  de ani  încântătoare , energică , voluntară   uneori  reţinută  alte ori  provocatoare   şi  un doctor de   40 de ani   respectabil care  trăieşte  o dramă  generată   de neputinţa  sa de aş exprima proriile   sentimente ,  iubirea pură pe care o simte  pentru Adela   .           
     Doctorul Emil Codrescu – un alter-ego al scriitorului după părerea unor critici -   se îndrăgosteşte  de o tânără , Adela ,  pe care  o cunoaşte  încă din primii ani ani   copilăriei  . Plecat o perioadă   de 7 ani în străinătate  , regăseşte la întoarcere  o tânără încântătoare   de 15 ani   , care îl iubeşte şi   care se simte la fel de apropiată  de el ca  şi în copilărie   , însă dragostea îmbracă acum o formă erotică .
     Plecat  apoi la Paris  , bărbatul află  de   căsătoria  fetei , căsătorie pe care  tot el o provoacă în mod   involuntar  prin tăcerea  sa  .  Reîntors  după scurt  timp o regăseşte pe Adela    divorţată .  Dragostea lor  este una platonică  ,  desuetă  concretizată în lungi plimbări  şi  excursii . Niciodată   bărbatul  , deşi încurajat  ,  nu are puterea de a-şi exprima sentimentele . Ceea ce-l  împiedică  pe bărbat să-şi mărturisească iubirea şi să o  ceară în căsătorie pe femeia pe care o iubeşte  , nu sunt  barierele   sociale  , nu este diferenţa  de vârstă  ci viitorul  . 
      Întelegând  acest   fapt , Adela  alege  să plece , nu  să-l părăsească   pur şi simplu   ci să plece ,  acest  gest nefiind  o dovadă de laşitate ci ilustrarea  maturității  femeii , sacrificiul în numele dragostei    . Finalul  este deschis  specific romanului subiectiv  , întreagă  poveste de dragoste fiind relatată din perspectiva  bărbatului , autorul   folosind  ca tehnică de compoziţie  romanul – jurnal .

            Deşi poate unii cred că astfel de lecturi nu sunt de actualitate , continui să cred cu convingere   că această  formă  de artă  este hrană pentru suflet  şi  o formă  de a evada uneori din realitatea cenușie . 



marți, 4 martie 2014

Vine , vine primăvara !


          Iată  că a  sosit  la noi  primăvara . După  o iarnă cu o perioadă scurtă cu zăpadă abundentă  , calendaristic se instalează primăvara. Deşi  vremea este mohorâtă – astăzi   a plouat -  este  plăcut  totuşi .  Martie este luna primelor lucrări  în grădini .  Cum ploaia mă împiedică  să  lucrez în grădină  , mă  ocup   de  ,, grădina '' din tăviţe .
            După   7 zile de la însămânţare ,  vin acum cu primele imagini  ale  micilor plante , abia răsărite . Castraveţii au fost primii  care  au răsărit , la cca 4 zile de la însămânţare   şi  apoi  roşioarele .  Cu toate că    seminţele    au fost semănate concomitent   şi   sunt din acelaşi  soi   ( pentru fiecare legumă   ) au  răsărit   în  zile   diferite ,   cu siguranţă în funcţie  de adâncimea  strătişorului de pământ .  
                Cea   dintâi plăntuţă  răsărită  înaintea tuturor  a fost de  ardei , deşi   ştiu   că  au cea mai lungă perioadă  de germinare   dintre legumele puse  de mine în tăviţe .  A   fost prima  surpriză . 
              Celor  pasionaţi  de grădinărit , vă  doresc   spor la lucru  şi   o primăvară   frumoasă  !



Castravetii  ,, vigurosi ''   dupa   3 zile  la cunoasterea luminii .

 

Frățiorii  mai mici  abia rasariti .  In tavita de alaturi  se vede si plantuta de ardei .
Plantutele de  rosii .

 Ofer  aceasta imagine  drept martisor   celor   venite in vizita .