Vedere din Palatul Dogilor

Italia  de nord. Pentru că au trecut zile însemnate de la excursia din Italia și nu am reușit să consemnez toate locurile prin care am trecut și fiindcă în acest weekend am organizat o nouă ieșire, trebuie să cuprind impresiile vizitei în Italia în acest articol.

    Ziua a treia a continat cu vizitarea orasului Veneția. Oraș de un romantism aparte, situat în laguna venețiană, acesta este capitala regiunii Veneto. Aerul venețian, muzica live care se aude la orice pas în Piața San Marco, construcțiile cu o arhitectură deosebită, accesul cu vaporașul spre oraș, toate acestea constituie o experiență de neuitat.

Piața San Marco

    Inima orașului este considerată Piața San Marco. Intrarea în Piață este străjuită de Sfânții Marcu și Teodor de Amasia. Cele două coloane de marmură au deasupra leulul înaripat, simbolul patronului orașului, Sf Marcu (Marco) și pe Sf. Teodor.

   Palatul Dogilor este o adevărată operă de artă. Frunusețea artitecturală și picturile interioare realizate de pictori renumiți din perioada Renașterii, te lasă mut de uimire. Basilica San Marco patronează piața, iar din înaltul clopotniței basilicii, campanila denumirea in italină, am admirat panorama orașului.

Grand Canale

  Punct forte de atracție este Grand Canale, canalul care străbate orașul pe o lungime de cca  3,5 km, iar Podul Rialto, sufletul orasului. Acolo trăiești cea mai intensă emoție, fiindcă ești martorul  unor momente de viață excepționale: o nuntă, o cerere în căsătorie, legarea unor relații, fiindcă ,,zbuciumul” gondolelor, al vaporașelor pe apele canalului redau, parcă, zbuciumul interior al oamenilor care se află în ele.  

    Ziua a patra  a continuat periplu italian cu vizitarea orașelor Verona și Milano. 

Pentru vizitarea orașului Verona am avut la dispoziție câteva ore, însă nu am ratat obiectivele importante: Piața Bra cu al său amfiteatru roman, Via Giuzzepe Mazzini, artera pietonală care leagă Piața Bra si Piața Erbe,  Piața Erbe cu  a sa Madona Verona  și Piața dei Signori cu statuia lui Dante Aligheri. La câțiva pași de această piață se află Basilica Santa Maria Antica pe care nu am putut-o vizita fiind închisă,  dar m-am bucurat de arhitectura clădirii. 

Arena romană, Verona

Jullieta

Nu poți ajunge în Verona și să nu vizitezi casa Jullietei. Se spune că nu ar exista documente care să ateste existența unei  o familii  Capulet sau o dovadă care să arate  că în cladirea muzeului  ar fi trăit Jullieta, însă veronezii au știut să exploateze turistic povestea de dragoste shakespeariană  dintre cei doi tineri proveniți din familii rivale. 

    Excursia a avut apoi ca obiectiv orașul Milano. Si aici numeroase obiective de atins, cel mai important fiind Domul din Milano. Am reușit să vizităm impresionanta catedrală , în ciuda faptului că am ajuns relativ târziu. Ni se recomandasă să achiziționăm bilete on-line, însă programul nu era ușor de stabilit din cauza traficului, așa că am luat decizia să cumpăram bilete de la ghișeu. Nefiind sezonul turistic, cozile la bilete și la intrare nu erau foarte mari și asta a fost un avantaj. Clădirea te lasă fără cuvinte. Este greu de exprimat ceea ce simți în fața colosalei construcții. Am vizitat și muzeul care adopostește obiecte și informații din istoria catedralei. 

    Opera La  Scalla nu a putut fi vizitată, fiind duminică, în exterior clădirea era acoperită cu schele fiind în renovare, însă am admirat-o așa cum era. În fața teatrului este amplasată statuia lui Leonardo da Vinci, acesta trăind aproape 20 de ani în acest oraș, așa că este un simbol al orașului. 

    Palatul Sforza este un alt punct de atracție în Milano. Domeniul său este vast, gradinile  sunt astăzi un parc impresionant în care milanezii își petrec timpul liber. Fiind duminică, parcul era înțesat de oameni. 

Leonardo da Vinci, Milano

Galeria Vitorio Emanuele II

Piața Duomo

Domul-interior

Palatul Sforza

 Ziua a treia de vacanță: Padova- Veneția

    In monentele de răgaz de astăzi, m-am hotârât să scriu despre a treia zi de excursie. Astăzi- primele două orașe vizitate în Italia: Padova și Veneția

  Padova a fost primul oraș vizitat. ne-am oprit. Timp de vizitare relativ scurt, informații sărace oferite de ghid, însă am reușit să văd câteva obiective frumoase. 

Basilica Sf. Anton

1. Amfitearul și zidurile romane. Ruinele anticelor constructii nu au cum să nu te imprezioneze și să te facă să meditezi la vremurile de de mult apuse. Trecem azi în viteză pe lângă  astfel de vestigii, ne minunăm de ele, dar poate nu înțelegem că suntem  atât de mici în existența noastră, dacă nu lăsăm în urma noastră un semn cât de mic. Mă întrebam atunci și mă întreb și azi: Oare cum vor fi fost oamenii acelor vremuri? Ce vor fi gândit sclavii care erau obligati să muncească? Cât de încrezător va fi fost arhitectul care a gândit impresionantă construcție că aceasta va dăinui vicisitudinilor vremurilor peste 2000 de ani? 

2. Apoi mi-am bucurat din nou privirea și spiritul vizitând Basilica Sf. Anton, închinată patronului spiritual al orașului. Clădirea impresionează prin sobrietatea aspectului exterior care contrastează cu interiorul armonios construit.

Mormântul sf. Anton

Basilica a fost construită în secolul al XIII-lea, (1232), după moartea Sf. Anton, iar  ridicarea acestei construcții se pare că a durat 70 de ani. Am ajus în timpul slujbei și trebuie să recunosc că slujba religioasă este diferită de cea ortodoxa. Nu numai asta îți atinge sufletul, ci și arhitectura, curțile interioare frumos amenajate. Totul îndeamnă la pace interioară.

Piața della Vale-se vade constructia
Universității

3. Piața Prato della Vale cu statuile sale numeroase (78 la număr).Fiind sâmbătă, aceasta era ocupată de numeroase tarabe cu produse de toate genurile. Nu prea te puteai bucura de măreția locului

 

      4. Loggia Amuleta care are în fața sa statuile lui Dante și Gioto. Aceste

Una din curtile interiare ale 
basilicii

obiective le-am trecut prea repede în revistă, apoi în autocar am reușit să imi pun ordine în gânduri și să revăd fiecare detaliu al pozelor făcute. 

Loggia Amuleta

 

Vedere panoramică           

Slovenia-Ljubljana

    13. mai 2024. Este un frig infernal pentru această dată din calendar. Pentru că mai am cca 30 de min până să încep programul de după-amiază și pentru că am alături o cana de cappucino, este momentul să notez impresiile din cea de a doua  zi de circuit: astăzi Slovenia. Se asociază perfect ziua de azi cu amintirile excursiei în Slovenia, fiindcă si atunci a fost o zi mohorâtă, rece și ploioasă. Slovenia  este o țară montană, însă cu dificultate puteam să admir măreția culmilor montane, fiindcă ceața s-a constituit într-un mare adversar al intenției mele de  contemplare. 

  Oprirea în această țară a fost în Ljubljana, capitala țării, oraș cunoscut ca orasul dragonilor.  Numele orașului este legat și de râul care îl traversează, Ljubljanica, și  de legendele cu dragoni. Denumirea sa s-ar traduce ,,cel iubit”, fiindcă legenda spune că un erou, Ianson a ucis un dragon care stăpânea locul și îi omora pe oameni. 

     Am vizitat pentru a două oară orașul, mai precis zona turistică. Vizita a început de la Podul cu Dragoni, reper al  orasului. În zona turistiă, râul este traversat de trei poduri: Podul cu Dragoni, Podul Triplu( având trei artere de acces) și Podul Măcelarilor sau Podul Îndrăgostiților, balustradele sale fiind încărcate de lacătele puse de îndrăgostiți. Podul Triplu, un alt reper al orașulu,i a fost costruit în sec al XVII_lea în locul unui al pod distrus de un incendiu.

Biserica Franciscană ,,Buna Vestire” -aceasta este o poză din prima călătorie, realizată în perioada verii. Biserica se află în Piața Preseren, alături se găsește si statuia lui France Preseren.

    Un alt obiectiv de referință este Catedrala Sfântul Nicolae aflată în apropiere de Piața Centrală și de Primărie. 

Universitatea Corvinus

   Sărbătorile pascale 2024

        De  Paști, în familia părinților mei și mai apoi în familia mea, se obișnuia să se facă pregătiri pentru această sărbătoare. Se începea cu  ordinea în casă, în curte, apoi se gătea- era o așa agitație, că în ziua de sșrbătoare eram așa de obosită, încât îi pierdeam farmecul. Nu mai adaug că se obișnuia să primim ( și eu, și părinții mei) vizita unor musafiri, iar foiala era pe măsură. 

    După ce viața m-a pus la încercare, am înțeles că toate acestea sunt nesemnificative, însă pentru mine aduc o epuizare care nu își are rostul și am ales să îmi petrec sărbătorile altfel.

     Anul acesta, în această vacanță am avut parte de o experiență mi-nu-na-tă. Am descoperit Italia de Nord. Despre experiența fiecărei zile, voi scrie în articole separate, fiindcă vreau să notez tot ce am trăit și experimentat,  să nu se piardă nimic, iar peste timp, când voi reveni asupra însemnărilor, să îmi pot aminti, fiecare pas, fiecare senzație trăită. Aleg circuite cu autocarul pentru că oferă posibilitatea să vizitez orașele mari pe care le traversăm până la destinație. Anul acesta destinația a fost Milano. 

  Prima zi- Budapesta

    Prima zi a adus cu sine ploaie...și o croazieră seara pe Dunăre. Panorama este de vis:  clădirile și podurile  luminate, balansul ușor al vaporului, paharul de șampanie au făcut ca toată oboseala acumulată peste zi să dispară. Croazierea a început de la Podul Margareta. Cele două părți ale orasului, Buda și Pesta, sunt legate de 7 poduri, foarte frumoase, fiecare cu istoria lui: Arpad, Margareta, Podul cu lanțuri, Elisabeta, Podul Libertății, Podul Petofi și Podul Rakoczi. 

 

 Podul Margareta lângă care se află o insulă, de cca 1000 de metri pătrați. Numele provine de la Margareta a Ungariei, cea considerată o sfântă și canonizată . Podul a fost construit în a doua jumătate a sec al XIX-lea.

Cădirea Parlamentului, una dintre construcțiile cu arhitectură deosebită, este realizată în stil neogotic. La ridicarea ei s-a lucrat 19 ani, până în anul 1904. 

Podul cu lanțuri. În partea Budei este aproape de funicularul care ducea pre Cetatea Budei.

 

 Leonardo da Vinci-biografia unui geniu.

    Nu doar pentru că am călătorit în această vacanță în Italia, am hotărât să citesc această biografie scrisă de Michael White. Trebuie să recunosc că am aflat detalii intresante din viața acestui geniu care se considera un „uomo universale”. Cartea oferă informații prețioase despre viața și preocuparea pentru știință a lui Leonardo da Vinci. 

    A fost un vizionar, o minte sclipitoare care avea o perspectivă  asupra vieții mult diferită de cea a oamenilor vremii sale. Trăiește o perioadă de timp la Milano, după ce  pierde sprijinul lui Lorenzo de Medici. Este dornic de cunoaștere, studiază matematicile, un domeniu pe care nu îl stăpânea foarte bine, însă cu toate acestea realizează proiecte ale unor invenții din secolele următoare. Studiind  corpul păsărilor  și mecanismul de zbor al acestora, realizează un desen al ,,corabiei văzduhului”.

Însemnările din caietele sale dovedesc interesul marelui umanist pentru artă și stiință. A fost preocupat e artă, medicină, arhitectură, inginerie. Cred că primele desene ale interiorului corpului uman îi apartin lui. 

    Trăind in perioada oraselor-cetate italiene, da Vinci este prins in conflictele dintre mai-marii vremii și încearcă să îi convingă de eficiența unor arme sau instrumente proiectate de el. Gândește un costum pentru scufundare și un dispozitiv care cu ajutorul căruia să se poată repira în timpul scufundării, realizează schițe cu clădiri pentru noi orașe.  

     Cu toate că am ajuns în Milano, timpul nu mi-a permis să vizitez Basilica Santa Maria dela Grazie, unde se află pictura murală „Cina cea de taină”. Din această carte am aflat că timp de 2 ani, Leonardo a căutat în rândul oamenilor vremii un chip pe care să îl aibă ca model pentru Iuda. 

     Carnetele sale se păstrează si astăzi și sunt o dovadă vie a geniului său. Scrierea în oglindă, inventată de el pentru a nu fi plagiat este incă o dovadă a genialității sale.