Clișee

    Nu poți să rămâi indiferent la niște peisaje de vis, când natura se dovedește a fi un pictor divin. Chiar și în zonele foarte cunoscute, tot există ceva care se te surprindă în mod plăcut. Nu trebuie decât să ai curajul sau curiozitatea să te abați puțin de la traseul foarte cunoscut. 

    Astăzi, însoțind un grup de adolecenți într-o excursie tematică, am descoperit un peisaj care îți taie răsuflarea. Toate au pălit, când înaintea ochilor s-a deschis o semenea frumusețe. Frigul, vremea mohorâtă au fost total ignorate. 

Poza  a fost realizată de un adolescent deosebit la sugestia mea și sper să îl inspire pentru realizarea unei picturi. 

    Excursiade azi se adaugă la bagajul meu de amintiri, ca o experiență frumoasă. 

                   Duminică cu aromă de ceai și parfum de lavandă

  

     Ce poate fi mai plăcut decât să te bucuri de câteva momente de liniște dimineața. Un ceai aromat, o lumânare parfumată, un soare vesel care îți bate în geam și starea de spirit nu poate să fie decât pozitivă. Așa îmi încep ziua de azi. Am timp să îmi schițez  si programul pentru săptămâna ce urmează, poate chiar să mă documentez pentru viitoarea călătorie care se va desfășura curând. 

    Azi, din nou, am un curs maraton de 8h. Experiența de ieri nu a fost prea interesantă, sunt informații care mi se par că nu au legătură cu activitatea mea profesională. Tematica cursului pare să fie de actualitate, însă mentalitatea comunității din care fac parte nu este spre deschidere, spre comunicare eficientă. 

   Ce stiu că înseamnă o comunicare eficientă:

✅   informația să fie clară, precisă, ordonată;

✅ să fie bidirecțională  și să existe transparență;

✅ tonul să fie asertiv, să primeze respectul și buna colaborare;

✅ acest tip de comunicare consolidează relațiile și creează un mediu  armonios.

      Nu stăpănesc mereu acest mod de comunicare, fiindcă unele contexte mă aduc în situația de a renunța la tonul asertiv, dar îmi propunsă îl folosesc chiar și în momente tensionate. 

    Pornind de la aceste gânduri și de la starea de bine din această dimineață, sper să fie o zi productivă! Enjoy!😃

     

 Luna aprilie

    

Da, luna aprilie e una dintre lunile anului care îmi aduce o stare de bine, pentru că natura devine multicoloră. Anul acesta a fost/este o lună foarte încărcată și foarte solicitantă și din punct de vedere profesional. Implicarea în diverse activități în timpul weekendului pentru serviciu, care dealtfel  nu sunt obligatorii, dar ți se cer, plus activitățile gospodărești, aduc în sine o oarecare epuizare. Mai este o săptămână până la un miniconcediu, așa că mă impulsionez și caut resurse de reenergizare în micul meu univers. 

    Astăzi, după două zile răcoroase, mă bucur de aerul curat, de ciripitul păsărelor care si-au găsit locul întru-un copăcel apropiat locuinței mele, de cântecul matinal al pupezei și de liniște. Nu se aude nimic altceva! Nu zgomot de masini, nu voci ale colocatarilor, doar natura și păsărele. Și ce bucurie...!

    Ce îmi place la această lună?  Culoarea pe care o îmbracă grădina. Chiar dacă e muuuuult verde, pentru că timpul și  starea nu mi-au permis să mă ocup foarte mult de ea,  florile m-au încântat cu gingășia lor. Tare mi-aș dori  să-mi încânte privirea mai mult timp, însă tot ce e frumos, e efemer. 

     Cana cu cafea, liniștea matinală de sâmbătă, minutele petrecute pe această pagină, fac parte din micile plăceri nevinovate care mă revitalizează... 

     In aproximativ 5 minute trebuie să încep lucrul în casă, pentru a putea  la ora 9.00 să fiu prezentă la un curs, care se desfășoară timp de 8 ore. E solicitant, însă are și un punct forte...se desfășoară online. Am conștientizat că  se poate învăța și în acest sistem, dacă esti interesat și motivat, și ai posibiliatea să interacționezi cu oameni aflați la mari distanțe. 

      Timpul alocat pentru bucuria dimineții a expirat. Voi reveni!😏

   Viața începe vineri  

Acesta este titlul ultimei cărți citite săptămâna trecută și semnată de Ioana Pârvulescu.  Acord timp acestei pasiuni,  nu 

atât cât mi-aș dori, fiindcă alte responsabilități vin să ocupe locul lecturii, dar pot spune că citesc frecvent. Prefer cărțile în format clasic, fiindu-mi mai lesne să fac însemnări asupra unor pasaje. 

Revenind la acest volum, trebuie să recunosc că  îmi place stilul autoarei, cartea sa Inocenții, prima  care am citit-o, m-a ținut prinsă, încât am terminat-o într-o singură zi. 

Viața începe vineri este un roman  a cărui acțiune se desfășoară pe o perioadă de 13 zile, începând de vineri, 19 decembrie și până miercuri 31 decembrie 1897. Este un roman cu o țesătură narativă abil constituită, cu naratori multipli, Iulia Margulis , Dan Kretzu/ Crețu, junalistul care trăiește experiența evadării din timpul real, un comisionar de 8 ani, Nicu,  și naratorul însuși. 

    Romanul prezintă aspecte din viața acestor personaje,  creând momente de suspans, unele secvențe aducâd în atențe tumultul sufletesc al personajelor provocat fie de trăirea fiorului dragoste, cum este cazul Iuliei Margului, fie de responsabilizarea precoce, în cazul lui Nicu, băiețelul care trăiește alături de o mamă cu probleme psihice, fie trăirea unor experiențe inedite, în cazul lui Dan Crețu  are trăiește în două lumi prin ieșrea din timp. 

    Este un roman de dragoste, de familie, un roman polițist si fantastic în același timp. Merită citit !👍 

 Grădina în prima decadă a lui aprilie

Pentru că am decis să devină  această pagină un jurnal virtual, iată că voi consemna tot ce simt că mă definește, tot  înseamnă  în esență „eu”.  Nu pot să nu vorbesc și despre necesatitea cultivării unei grădini, tot dacă o am. Imi aduce produse necesare traiului și îmi bucură imina când văd frumusetea și gingășia florilor sau rodul legumelor. 

    După ce în februarie și martie am plantat ceapa, usturoiul , cartofii și am semănat rădăcinoase, păstârnac, morcovi, pătrunjel pentru rădăcină, în solar ridichi  și roșii, de ieri, am început plantarea legumelor în solar, atât cât este necesar pentru mica mea familie. In anii trecuți îmi produceam răsadul, de aceasta data l-am achiziționat de la o fermă de profil.

        Ce plantez în acest an:

🌺43 fire roșii timpurii Primadona

🌺30 fire roșii târzii Ismir

🌺35 fire  ardei capia Kornelia 

🌺30 fire gogoșar Kabala

🌺20 fire ardei gras Barbie

🌺6 fire ciușcă/ ardei iute

🌺7 fire vinete.

Am achizitionat și câteva plicuri cu seminte de flori, pe care urmează să le plantez în această săptămână, dacă timpul îmi va permite fiiind o săptămână foarte solicitantă la serviciu+  niște cursuri de perfectionare. M-am angajat în două programe, relativ solicitante.  Revin cu noi detalii curând. 🌷🌺🌻

Darcy-ființa care mi-a oferit 6,5 ani de prietenie

                   

    Ea  este Darcy.   A fost, de fapt, până ieri,   04.04.2024.  Să spun că e numerologie și e ceva nefast?  Nu știu. Ce știu sigur este că am pierdut-o încercând să îi fac un bine. Am făcut imprudența să îi pun o zgardă antiparazitară care avea să îi aducă moartea în câteva ore, prea puține, dar ce aș putea face când totul e pierdut. Zgarda avea recomandare pentru pisici, a fost achiziționată dintr-un magazin specializat. Ce îmi poate aduce animalul înapoi?  Lacrimile și starea de vinovăție? Nu, nici ele!  Regretul că am plecat la serviciu? Nu!  Incercarea de a mă autoimpulsiona că trebuie să depășesc momentul, că am salvat-o până acum ieri din 3 situații critice, când boala se instala neașteptat? Nici asta!  

    Nu am realizat cât de puternic eram atașată de ea. La orice oră eram în casă, ea  devenea umbra mea. Venea tip-tip și se aseza lângă mine sau cerea să o iau lângă mine.

   Era liniștită, calmă și tare, tare iubitoare. Cerșea pur și simplu iubire. Venea și  ti se băga în suflet...așa a fost de puiuț. Mi-a fost  „terapeut” într-un moment de grea cumpănă pentru mine, mi-a alinat fricile și mi-a schimbat în bine dispoziția în lunile critice pe care le-am trăit. Mi-a fost „asistent” în activitate (o poză de aici  e concludentă pentru afirmația mea). Mi-a fost prietena cea mai fidelă, fără să conștientizez până azi acest lucru. Si  cel mai dureros  e că moartea ei m-a făcut să înțeleg că nu am putut fi acolo să salvez pe cei care îmi erau tare dragi- fie oameni, fie, ea, animalul pe care l-am avut cel mai apropiat. Poate unii ar considera stupid modul  în care mă raportez acum om-animal, dar nu cunosc relația, nu cunosc sentimentul neputinței. Despărțirile sunt  dureroase. Dar amintirile sunt așa de frumoase!  Mulțumesc, Darcy, pentru tot ce ai oferit în cei 6,5 ani trăiți alături de noi!😺😺😺

 Revenire la Istambul.

Palatul Dolmabahce 

    Nu mai este nicio noutate că îmi place să călătoresc. Nicio îndoială, că după prima vizită la Istanbul, m-am îndrăgostit de acest oraș-metropolă, pentru tot ce înseamnă furnicarul vieții. E așa un spirit balcanic, încă prezent,încât  nu poți să reziști să nu participi la acest aspect spectacol al vieții. Negustori ambulanți care își  întind micile tarabe pe trotuare, hamalii care cară cărucioarele încărcate cu mărfuri, mișcarea brauniană din zona Grand Bazar sau Egypt Bazar, nu te pot lăsă indiferent. 

magazin Egypt Bazar

 

Basilica Cisterne

   Nu vizitez Istambului, doar din acest motiv, ci   pentru tot ce are de oferit din punct de vedere social, arhitectonic, cultural, ospitalier. În zona istorică, zona Sultanahmed, se găsesc locuri de cazare care pot satisface  așteptările  diferite ale turiștilor, însă zona asiatică este mult mai cosmopolită, mai așezată zilelor noastre. Prefer zona Aksaray, fiind foarte aproape de marile obiective cunoscute ale Istambuluilui, ușor de ajuns în oricare zonă de interes, prin legăturile transportului  comun. Amestecul printre localnici, te face să îi cunoști, să trăiești cu impresia că aparții,pentru moment, locului.

               Prefer să reduc pe cât posibil costurile la transport și cazare, așa că apelez la o agenție de turism localniă, care asigură aceste servicii, în mod colectiv, astfel că prețul vacanței este redus la 50%, decât dacă aș fi ales să merg pe cont propriu. Programul aleg să mi-l organizez singură, dându-mi seama, că apelând la excursiile opționale ale agenție, pierd din atenție niște obiective excepționale, iar costul suplimentar al transportului spre punctele de vizitare alese, sunt nejustificate.

               Am stat în Istambul 3 zile. Cum a fost?  Minunat!

Ziua 1. Am început-o minunat cu un răsărit spectaculos de soare, admirat din autocar, și cu convingerea va fi însorită, iar minivacanța mea plănuită intempestiv, va fi de excepție. Si nu m-am înșelat!   Am ajus la hotel în jurul orei 13.00-13.30, după ce am trecut pe la Mall Florya, dezvoltat pe lângă acvariul Florya, pe care îl văzusem în urma cu 8 luni, în prima excursie. Construcția este amplastă pe malul Bosforului și are ieșire spre o faleză, oferind o imagine panoramică. După-amiaza, am fost în Piața Sultanahmed, am revăzut Moascheia Albastră și Moscheia Sofia și am vizitat Basiliaca Cisterne. Totul a fost impresionant. Un bazin subternan, sprijinit pe vaste coloane, care asigura în Evul Mediu alimentarea cu apă a capitalei Imperiului Otoman.  Apoi ne-am aventurat și am ajuns la Turnul Galata, care, însă,  este în proces de reabilitare și nu putea fi vizitat, dar apropierea de acesta construcție, rătăcirea pe străduțele înguste, nu poate să nu îți umple sufletul Seara am petrecut-o la un restaurant (unde am revenit pe perioada excursiei) din apropierea Hotelului City Port, unde eram cazați. Hotelul a fost rezonabil, clasificat la noi la cca 2stele, după părerea mea. 

Ziua 2. Am pornit  spre Piața Taxim. Da, altă aventură! Am apelat la transpotul cu metroul până în piață.  Senzațiile noi experimentate sunt greu de descris în cuvinte. Statuia simbolică a pieței, vechiul tramvai roșu care circula cu micile lui vagonete, rătăcirea pe bulevardul pietonal Istiklal, magazinele  care te îmbiau să le descoperi  au adus note de bucurie, de relaxare și încâtare. Am plecat apoi să descoperim adresa Palatului Dolmabahce, știind că nu poate fi vizitat lunea, însă nu voiam să pierdem timp prețios în ziua următoare. Decizie excelentă! Am petrecut timp, admirând arhitectura experioară și bucurându-ne de vederea parcului generos,  a moscheii și stadionului Beșiktaș aflate în vecinătate palatului La revenire, am rătăcit prin Grand Bazar. Trebuie să recunosc că nu sunt foarte încântată de calitatea produselor, dar  impresia că te afli într-un oraș în oraș, este deosebită. Si  are farmecul lui acest loc, trebuie să recunosc!  Apoi am străbătul, labirintul de străduțe din apropierea bazarului,  atrași de apele Bosforului. 

Ziua3. Palatul Dolmabahce. O experiență de neuitat! Am pătruns în imtimitatea casei sultanilor din sec. al XIX-lea, am descoperit Muzeul de Artă Națională, am vizitat camera unde eroul lor Kemal Mustafa Ataturk, si-a trăit ultimele clipe ale vieții. Am văzut ceasul care a înregistrat ora decesului său 9.05. Turcii vorbesc cu venerație despre eroul lor și îl cinstesc, sentimentul de mândrie se citește clar în ochii lor atunci când fac referire la acest mare vizionar. Cu imina prea plină de cele văzute, am savurat  renumitul ceai turcesc și am servit o prăjitură și apoi ne-am îndreptat spre Bazarul Egyptean.  Piațeta din fața bazarului, răsuna de muzică, iar pe un mare ecran rulau imagini cu orasul Istambul. Turcii se pregăteau de alegeri, era în curs de desfășurare o campanie electorală. 

        Am revenit la hotel pentru un pic de odihnă, pentru ca mai apoi, după cină, să dăm o fugă în Piața Sultanahmed pentru ultima vizită de bun-rămas. am surprin marile obiective la crepuscul, o magie de sunete, lumini și trăiri. O experiență de neuitat, care va continua, fiindcă mai am multe obiective de descoperit, de văzut, de explorat în acest oraș fantastic. 

 

 

    Garoafe la bordel este titlul unei cărți recent apărute (2023) sub semnătura lui Radu Paraschivescu. Titlul incită și te face să-ți pui niște întrebări legate de conținutul acestei cărți, înaintea lecturii. Si chiar ar trebui făcut acest exercițiu de interogație ,,Oare de ce a  ales autorul așa o asociere șocantă de cuvinte?  Care ar fi sensul cuvintelor? E cumva o metaforă?” 

    Ei, bine, da!  Descoperi niște personaje și niște situații care te  determină să devii reflexiv. Să te amuzi de situațiile relatate sau să te îngrijorezi când recunoști în  universul ficțional  atât de multe similitudini cu realitatea în care trăiești. Radu Paraschivescu creează o suită  pestriță de personaje și  mă întrebam de unde cunoaște atâtea tipologii umane. Oare modelele  care l-au inspirat sunt și în preajma sa, d-lui  fiind un intelectual de elită? Noi, cititorii săi, cu siguranță ne-am ciocnit în existența noastră de persoane asemenea personajelor sale, pentru că  sunt  atât de actuale societății noastre că am impresia că prototipul personajului  Clement Lilian Chișleag din povestirea Abdominabil este unul dintre oamenii întâlniți des.

    Suprapersoanjul acestei cărți este prostia.  Majoritatea persoanjelor sale sunt lipsite de inteligentă, însă unele  o poziție socio-profesională  bună- de ex locotenent-colonelul Chișleag, comandantul unei unități militare, care visează la o avansare, un om lipsit de cultură, un impostor...și nu este singurului. 

        Limbajul  este unul comic, dar un comic de factură tragică, pentru că scoate în evidență incultura. Cartea aceasta este o radiografie a societății actuale și  pune în lumină multe dintre hibele ei-incultura, impostura, infatuarea,  prostia, sinecura. Citesc povestirile, mă amuză lectura, mă întristează adevărul realitații regăsit în substratul textului. 

                  Bun venit 2024!

   Cu întârziere fac această urare, însă acum am timpul necesar pentru a scrie în acest jurnal. Si cum astrele s-au aliniat încât începutul să fie într-o zi de luni, nu am cum să nu mă gândesc că acest an nu începe sub bune auspicii.

    Trebuie să fac un remenber al acestei vacanțe de sărbători. Crăciunul l-am petrecut în zona Moldovei, la Slănic Moldova, stațiune înconjurată de M-ții Nemira, o zonă cu numeroase izvoare cu apă bogată în substanțe cu efect terapeutic. Am revenit aici, după ce anul trecut am trăit o experiență frumoasă în acest loc. Sărbătorile au alt farmec atunci când ești înconjurat de oameni care știu să se bucure de viață. Socializezi, ai alte contacte, înveți poate ceva din experiențe trăite de cei de lângă tine și care au disponibilitatea de ale împărtăși sau descoperi ceva necunoscut despre tine, te pui într-o altă lumină, te afli într-un nou context. Nu totdeauna familia extinsă este cea care îți aduce bucuria unei zile de sărbătore, așa că am decis în viitor să ajung în locuri noi pentru a-mi petrece vacanța de iarnă. 

                           

vedere panoramică Slănic Moldova.                                                bradul din holul hotelului 

      Sârșitul de an, însă,  a fost cu totul și cu totul inedit. După o noapte de nesomn, o vizită foarte matinală la cabinetul medical, m-am încurajat să fac călătoria în Belgia, unde aveam rezervare pentru Revelion. Nu regret efortul de a pleca, așa cu starea de sănătate alterată, pentru că experiența a fost mult peste așteptări. Am avut rezervare în zona flamandă a Belgiei, în zona rurală care m-a impresionat prin curățenie, grad ridicat de civilizație, amabilitate și bun gust. Wakken se numește localitatea, iar pensiunea  este B&B De Zoete Kers. Atât de multă armonie am regăsit aici, atât de multă atenție pentru confortul oaspeților, încât am rămas profund impresionată și cu o părere extraordinară despre proprietarii pensiunii. 

                              

imagini cu pensiunea B&B De Zoete Kers

     Urmează o altă postare cu gândurile pentru acest nou an, acum după nici 20  de ore de la revenirea acasă, nu pot să-mi setez niște obiective pentru acest an. Voi reveni cu gândurile de nou început.

                                                     Happy New Year!

 

                                                                                                                Sâmbătă, 23   dec. 2023

      Cum este să ai 50 de ani?   De zece zile, da, am 50 de ani. Nu este o vârstă de care mă tem, nu s-a schimbat nimic, nici psihologic, nici emoțional.Sunt aceelași om. Cel care lasă semne încet, încet asupra noastră este doar timpul. Nu vreau să epatez, nici să trec într-o extremă negativă, dar cei care fac afirmații referioare la neajunsurile vârstei cred că nu fac nimic pozitiv pentru schimbare în bine. 

       Imi duc existența așa cum cred că este potrivit pentru mine, încerc să-mi  adun in jurul meu oameni cu care rezonez (deși uneori trebuie să tolerez și prezența unora care au cu totul altă perspectivă asupra lucrurilor decât mine), să mă bucur de locuri frumoase pe care le vizitez-de curând am vizitat Budapesta și Viena, și mi-am încărcat sufletul de frumusețea târgurilor de Crăciun. Doamne, ce atmosferă, ce magie te înconjoară în aceste zile de sărbătoare. Și  ca un plus, grație unui bun amic, am petrecut o seară frumoasă, cu cântecele tinereții noastre, într-un club cochet, într-o stare de mare încântare. Ce bine e atunci, când te rupi de cotidianul anost și robotizant și ajungi în universul cald și reconfortant creat de oameni care gândesc asemenea ție.