Mulțumesc, 1 ianuarie!





        Trebuie să mulțumesc Universului pentru prima zi a anului! Chiar dacă suntem în plină iarnă, ziua de ieri, ca și ziua de azi, s-a dovedit a fi prietenoasă, caldă, reconfortantă. Ieșirea de după-amiază a fost de bun-augur, fiindcă mi-a încărcat sufletul cu energie pozitivă, atât de binefăcătoare.
        De obicei, aleg același traseu pentru a ajunge în zona peninsulară a Constanței și trec pe lângă această cafenea, al cărei decor de exterior l-am remarcat în diverse anotimpuri, însă mașinuța aceasta este minunată împodobită cu ornamente de Crăciun.


    Zona de promenadă a orașului este faleza Cazinoului, înțesată la început de an de oameni. Am ajuns în jurul orei 16.00. Clădirea se proiectează maiestuos de la distanță, acum când a fost renovată.  Starea interioară se schimbă, atunci când îi vezi frumusețea. In trecut, clădirea era în stare de degradare, aerul sărat al mării afecta în fiecare an rezistența edificiului. Era o imagine deplorabilă, părea un aristocrat în plină decădere. Azi și-a recâștigat frumusețea de altădată și atrage numeroși oameni, localnici și turisți, dornici să facă o poză cu aristocratul renăscut.

     După zile cu vânt puternic, cu valuri de peste 7 metri, marea era acum atât de liniștită . Se proiectează așa de spectaculos o aripă a Cazinoului pe fondul albastru al Mării Negre. 


    Faleza era neîncăpătoare pentru numărul mare de oameni ieșiți după noapte de Revelion la plimbare, dornici să se bucure de această zi liniștiră.
   O barcă de pescari plutea la amurg pe valurile line ale mării. Imaginea este splendidă și te face să te gândești la alte vremuri, la alți pescari care au trecut de lungul timpului prin aceste locuri, și de ce nu, la efemeritatea omului în această lume. Marea este neafectată de timp, ea își poartă cântecul de-a lungul mileniilor.
  Și penttru că nu ajunsesem încă la târgul de Crăciun din acest an, am reușit ieri să mă bucur și de feeria oferită de zecile de mii de luminițe și de atmosfera specifică acestei perioade. Orice vârstă ai avea, ajuns în astfel de locuri simți cum iese la iveală copilul din tine, ascuns bine într-un colț al sufletului. Și în aceste momente, uiți de realitățile vârstei adulte care te apasă și vibrezi în rezonanță cu atmosfera sărbătorii. 




Mulțumesc, 1 ianuarie, pentru tot ce am trăit azi!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu