Am început acest articol în iulie, 27. Îl postez așa, nefinalizat, fiindcă am obosit efectiv să mai vorbesc despre evaluări: despre dezinteresul unor candidați, despre iresponsabilitatea unor evaluatori, despre deriva în care se găsește sistemul de învățământ. În anul școlar anterior s-au susținut patru simulări ale examenelor finale, în judetul meu. Această experiență nu mi-a demonstrat că elevii devin mai preocupați de studiu și mai  motivați să obțină rezultate la aceste examene. Atâta timp cât notele obținute la simulări nu au efecte imediate asupra situației lor școlare, majoritatea elevilor tratează cu superficialitate totul. 

  Intrebarea ,,La ce îmi trebuie în viață...?” o aud tot mai des. 

Relevanța examenelor

    În spațiul public sunt tot mai des contestate examenele sau probe scrise ale  unor examene. Părerile sunt contradictorii, fiecare emitent încearcă să fie cât mai persuasiv, caută argumente pe care le consideră solide, justificate, raționale. Îmi permit și eu în acest articiol să îmi exprim punctul de vedere pe aceasă temă. Consider că rolul examenului nu este doar acela de a ierarhiza candidații, ci a evalua nivelul de pregătire într-un anumit domeniu, la un moment dat, capacitatea candidatului de a elabora răspunsuri complete, complexe, corecte, care să ateste real formarea sa   științifică, culturală, profesională, la finalul unui ciclu de pregătire școlară. Într-o întâlnire, între profesori, am fost rugați să notăm pe un bilețel  care considerăm că este rolul școlii, nivel preuniversitar. Eu am scris că școala ar trebui să modeleze caractere, iar la finalul studiilor obligatorii, elevul ar trebui să aibă o cultură generală solidă, spiritul civic să fie bine format, o gândire critică și analitică, o pregătire profesională care să fie baza carierei sale profesionale, chiar și cunoștințe politice, pentru nu a deveni un instrument în mâna unor politicieni. Am fost contrazisă cu vehemență, chiar pusă la zid de către o altă colegă, care a afirmat că nu există o astfel de școală.  Examenele nu trebuie analizate  din unghiul disconfortului pe care îl resimte candidatul- stres, anxietate, oboseală, ci nivelul de pregătire al candidaților. Dacă gradul de promovabilitate este scăzut, cred că nu  este necesară  modificarea structurii subiectelor prin alegerea unui grad de dificultate mai scăzut. Această modificare nu aduce schimbarea de fond a problemei învățământului, ci o iluzionare că sunt mai bine pregătiți candidații.