Săptămâna a IV-a, 23 ian.-01 feb. 2026
Ce repede trece timpul! Prima lună a anului a trecut, așa de repede. Ultima săptămână a lunii a fost tare plină. De luni până joi, mi-am împărțit timpul între serviciu, casă și familia unei rude foarte apropiate care trece printr-o încercare grea și pe care am ajutat-o în măsura în care experiența îmi permite. Cum eu la rândul meu a trecut de 3 ori prin situații similare, am crezut de cuviință că pot fi de ajutor și mi-am arătat disponibilitatea de a fi un sprijin. Acest fapt m-a bucurat foarte tare, mai ales că au încredere în mine. Nu sunt un profesionist, dar dacă nu am acționat greșit în cazul meu, nu cred că pot face ceva nepotrivit pentru ei.
In schimb, weekendul a fost de poveste. Vineri după-amiază, pe o ploaie intensă, am plecat spre Predeal. Călătoria cu trenul a durat aproximativ 5h (16.30-21.15). Următoarele două zile au fost cu zăpadă, cu bucuria trăirii clipei alături de buni amici, cu veselie, cu sufletul plin, așa ca în copilărie, cu experiente pe care nu le-am mai trăit. Și cât de frumos a fost!
O zi petrecută pe pârtia Clăbucet, cu o ascensiune cu telescaunul până la 1445m, cu bucuria zăpezii, dar cu schimbări bruște de vreme: la baza pârtiei era o zi luminoasă, iar la Clăbucet-plecare, ceață vânt, vizibilitate scăzută. Si asta în decurs de câteva minute. Sâmbătă seara pe pârtie a fost de vis
A doua zi, am mers la Cabana Trei Brazi. Puținele poze făcute cred că sunt mai covingătoare decât spusele mele. Cabana se află la o altitudine 1128m, pe Culmea Morarului. Masivul din imagine este Postăvarul, iar din această zonă se pot admira Munții Bucegi. Mai jos este Cabana Trei Brazi. Noi am făcut traseul Predeal- Cabana Trei Brazi- Predeal pe jos, cca 10 km.
Am ajuns acasa, noaptea târziu pe o vreme câinoasă: un vânt puternic, o ninsoare puternică, dar cu inima plină.




