Bun venit, toamnă! Te salut cu întârziere, fiindcă venirea ta, încă din prima zi mi-a umplut sufletul de bucurie, dar brațele mi-au fost epuizate. Ai adus cu tine oameni dragi mie, emoții intense și speranța că lucrurile se așază din ce în ce mai bine. Luna august a fost, per total, o lună a extremelor - cu momente de o încântare de-a dreptul nemaitrăită în fața mării la primele ore ale dimineții, dar și cu momente de efort intens generat de revenirea celor dragi sau de moment tensionate inerente unei astfel de situații.
As vrea ca toamna asta sa treacă în culorile specifice ei. Un galben deschis care să aducă seninătate și liniște, un galben intens care să vină cu veselie și bună-dispoziție, un oranj care să tragă după sine armonia (aici ar trebui o minune), un roșu puternic pentru dragoste, un cărămiziu/ruginiu pe pentru căldură interioară și nu în ultimul rând, verde care să mă încarce cu energie.
Scriu aici, înainte de plecare la serviciu, ca să mă pregătesc psihologic pentru veștile mai puțin bune pe care le voi primi la consiliul profesoral care se organizează pentru începutul anului școlar. Schimbările austere m-au afectat destul de tare, ca pe toți cei din țară...
...dar, să închei pagina într-o notă de optimism. Voi face față tuturor provocărilor!
Bun venit, septembrie!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu