Bilanțul anului 2025

 30 dec 2025, ora 6.50

      Am ajuns în penultima zi a anului 2025. E momentul bilanțului. Ce mult mi-aș fi dorit ca acest an să fi fost așa cu pace în suflet ca ultimele lui zile, să pot să mă bucur de clipele trăite eu cu mine. În ultimele două zile mi-am notat dimineața  în agendă ce intenționez să fac pe parcursul zilei. Nu am respectat totul, însă m-am mișcat în ritmul meu și m-am lăsat înconjurată de liniștea căminului. Cât este de important să ai timp!

    Dar să nu mă abat de la scopul pentru care am deschis această  pagină și să revin la analiza anului ce se apropie de sfârșit. 

        Cum a fost 2025? 

A fost un an cu sare și piper, un an al încercărilor, al unor pierderi iremediabile, un an al unor modificări  cu efecte imprevizibile,  dar și un an cu schimbări care au adus  oarecare liniște și echilibru. 

  Aspectele pozitive ale anulului:

1.  Starea de sănătate nu pare să se fi schimbat și se apropie cei 5 ani de la ultima  intervenție chirurgicală.  Acest fapt îmi da o mare speranță. Urmează să mi se  confirme dacă totul este în regula la următorul control medical.

2.  Revenirea celor dragi acasă. Mă simt mai liniștită acum când C este mai aproape de mine. Trăiesc cu încântare orice clipă lângă A. Recuperez acum timpul când i-am fost departe și o vedeam la luni distanță.

3. Încheierea primului an de conversie cu succes. Este o reorientare profesională care m-a determinat să iau în calcul setarea unor obiective  pentru anii următori. Chiar dacă implică eforturi mari, sper ca finalul programului să îmi aducă satisfacția dorită. 

4. Întâlnirea cu un grup de oameni care au aceleași afinități cu mine, în mare măsură. Integrarea în acest grup mi-a oferit și posibilitatea  unei oarecare autoevaluări prin prisma interacțiunii cu membrii grupului, fiindcă acesta  are o oarecare dinamică,  componența lui schimbându-se în funcție de evenimentul/motivul  care impune reunirea lui. 

5.  Am călătorit. Am ajuns în orașe pe care le-am mai vizitat, însă am bifat obiective turistice noi. Am ajuns și în locuri pe care le-am văzut pentru prima dată și asta mi-a umplut sufletul de bucurie. Nu au fost multe ieșiri, dar au fost cu experiențe care rămân în suflet.

6.  Am împărtășit momente frumoase cu adolescenții mei. Drumurile ni s-au separat, dar unii mi-au demonstrat că încă mi-au rămas aproape. A fost prima și cred singura generație de liceeni căreia i-am fost dirigintă timp de 4 ani. 

7. Nu am pierdut copilul ascuns în sufletul meu. Cred că este o mare reușită, în ciuda tuturor provocărilor întâmpinate. Sunt situații, momente de care mă bucur ca un copil. Nu vreau să pierd niciodată trăirile acestea.  

     Aspecte negative:

1.  Distrugerea în incendiu a casei părintești. Odată cu casa am pierdut și liantul cu tot ce însemna copilăria mea, cu părinții care nu mai sunt. 

2. Schimbările  survenite la serviciu ca urmare a deciziilor luate de politicieni. Pe parcursul a două module de învățare, starea de oboseală a fost atât de puternică, încât uneori  am simțit că nu mai pot face față programului.  Au zile de epuizare fizică, mentală, emoțională  accentuată. Încerc să mă redresez, dar uneori îmi este dificil. Programul simultan ar trebui exclus pentru clasele de gimnaziu.  In ciclul primar, disciplinele de bază se fac în ore separate. La gimnaziu, orele se țin la comun și acest fapt este dezastruos. 

3. Oarece tensiuni care  dezechilibrează emoțional. Sunt oameni în jurul meu care au o atitudine pesimistă,  care descurajează inițiativa, care au un discurs negativ. Aceștia consideră că ceea ce propun/intenționez este nepotrivit. Atitudinea aceasta îmi accentuează uneori frustrarea. Nu-i pot îndepărta, fiindcă nu îmi permite contextul, însă încerc că îi ignor.  Cu toate acestea, starea mea emoțională, încrederea în propia reușită  au de suferit, fiindcă încep eu însămi șă mă îndoiesc de calitatea sau rostul acțiunii.

4.  Amânarea unor sarcini din cauza organizării defectuoase, din cauza unui grad ridicat de oboseală sau din pricina altor responsabilitați pe care le am  sau mi le pasează alți. 

5. Nu am dedicat lecturii timp. Am citit foarte puțin anul acesta, exceptând recomandarile pt cursurle urmate.

       Cuvântul-emblemă pentru acest an a fost încredere. Analizând acum bilanțul, cred că nu a fost ales întâmplător.  Am avut tăria să trec cu încredere peste tot ce mi-a oferit.  Trebuie să mulțumesc Universului și Divinității pentru tot ce mi-a dăruit frumos acest an. Trebuie să fiu recunoscătoare că am avut puterea de a găsi resurse în mine și de a continua  atunci când momente grele s-au abătut în viața mea. Trebuie să mă simt binecuvântată pentru că am primit energia de face față schimbărilor care au apărut pe parcursul acestui an. 

       2025 mi-a oferit și m-a învățat lecții de viață. M-a pus în situații în care m-am descoperit sau m-am redescoperit atunci când mă rătacisem. S-a mai scurs un an din viața mea. Sunt conștientă că este unul din anii din ultimii ani ai părții a doua a vieții (sau poate printre primii din a treia parte a vieții), dacă am ca reper speranța de viață. Am trecut în etapa adultă târzie, dar nu mă tem. Pășesc cu încredere că voi trăi simplu, frumos echilibrat orice an din viața mea. 

                                                      RĂMAS BUN 2025!