Astăzi este despre bucuria și liniștea clipei venite. Este ultima zi de activitate din acest an calendaristic. De luni sunt în concediu, așa că azi vreau să iau clipa așa cum vine. Pentru serviciu mai am foarte puțin de lucru, de actualizat o situație pentru finalul modului de învățare. Ieri după-amiază, am lasat în plan secund pentru câteva ore totul și mi-am pus la punct tot ce trebuia făcut pentru serviciu: verificarea situației elevilor, notarea ultimelor evaluări scrise de la finalul modului, întocmirea raportului referitor la rezultatele obținute de elevi la simularea județeană, totul pentru a nu aglomera ziua de azi. Trebuie să recunosc că introducerea catalogului electronic are numeroase avantaje.
După-amiază, acasă voi lucra în tihnă, în propriu ritm, fără nicio presiune. În comparație cu anii trecuți, timpul meu de acasa este mai lejer și prin prisma faptului că acest modul nu s-a prelungit până după 20 decembrie ca în anii anteriori și am fost mai organizată.
Ceea ce îmi doresc este să fiu împăcată așa cu mine la fiecare sfârșit de an. Chiar dacă am rămas în urmă cu pregătirea pentru cursurile de conversie, am certitudinea că în zilele libere de concediu voi reuși să pun totul la punct.
La final de zi sper să bifez tot ce mi-am propus pentru azi. Am și ajutoare de nădejde: Aby și Capy sunt prezente. Ele s-au și apucat să orneze casa, după cum se vede mai jos. Sunt atât de jucăușe și de afectuoase, încât orice stare mai puțin plăcută se risipește în preajma lor.
Recunosc că aceste postări matinale, din zilele premergătoare perioadei sărbătorilor de iarnă contribuie la intrarea în atmosfera magică a sărbătorilor. Fiecare pagină a calendarului are pentru mine o semnificație. Zilele acestea trezirea matinală, cana de ness și scrierea articolului pe blog au intesificat trăirea apropierii Crăciunului.
Zi de 19 decembrie trăită cu împăcare în suflet!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu